Teiul, pe cât este de iubit pe atât este de puțin de studiat din punctul de vedere al proprietăților florilor. În glumă spus, dar și absolut serios, albinele par să aibă o analiză extrem de bine-conturată, una care le îndeamnă să profite de absolut fiecare strop de polen de flori de tei.

 

Prin acest filtru, al mierii monoflore de tei, avem și noi acces la o interpretare a naturii a conceptelor de hrană, de remediu, de perfect deliciu cuprinzând în proporții incomplet înțelese tei și miere. Produs vegetal și muncă & magie de albine.

 

Munca si magia omului în relație cu teiul constă, înainte de toate, în a-i proteja existența. Maiestuos de parfumat și remarcabil din punct de vedere estetic, scris în poezie, cuprins în mitologii, teiul poate trăi până la aproximativ 1 000 ani.

Ceea ce facem, mai apoi, propriu-zis, este să îi culegem florile și să facem ceai. În țara noastră, greu să existe apartenent al întregi generații care să nu aibă imprimată în memorie imaginea și mirosurile unei seri de iarnă cu pâine prăjită caldă, cu unt deasupra, și o cană aromată de ceai fierbinte alături. Rai.

Capacitățile presupuse ale ceaiului de tei țin de tradiții medicale, chiar de folclor, într-un fel, și sunt foarte numeroase. Medicina și studiile dedicate de către aceasta lipsesc, însă, și se limitează la a ridica semnale de alarmă în ceea ce privește consumul de tei pe timpul sarcinii și alăptării și în cazul afecțiunilor cardiace preexistente.

 

 

Pentru aplicarea pe piele și păr, cosmetica naturală atribuie teiului proprietăți calmante și echilibrante. Astfel, florile de tei sunt incluse mai curând în formule de produse pentru bebeluși și pentru îngrijirea părului.

Ceea ce este, cu adevărat, prezent în florile de tei – fără a se cunoaște care este disponibilitatea pentru asimilare în cazul consumului – sunt, în principal, antioxidanți, mucilagii (cu efect calmant și efect antiinflamator) și taninuri (cu acțiune astringentă).

Cu precauțiile medicale necesare, cu mai multă sau mai puțină speranță legat de beneficiile elixirului, dar cu deplină plăcere, să bem o cană cu ceai de tei.